Încerc de câteva zile să scriu un material în care să explic noile măsuri de sprijin oferite de guvern
angajatorilor. Articolul s-a conturat greoi, cu întreruperi necesare pentru a-mi potoli furia.
De ce sunt furioasă? Pentru că nu pot uita primele săptămâni din starea de urgență în care am stat zeci de ore pe telefon cu administratori ajunși la capătul puterilor, care luau orbește decizii, care nu știau dacă o să îi ajute cu ceva statul, nopțile în care am stat cu ochii pe Monitorul Oficial așteptând ca cineva acolo sus să se trezească și să vină cu măsuri de protejare a mediului de afaceri, nu pot uita încetările contractelor de muncă transmise în Revisal.
În acest context, măsurile prevăzute de OUG 132/2020 sunt tardive și reprezintă doar praf aruncat în ochii mediului de afaceri, elaborate în așa fel încât să poată fi anunțate la TV ca mari realizări în pragul campaniei electorale.
Aceste măsuri veneau în sprijinul mediul de afaceri dacă erau introduse acum 5 luni, în martie, când angajatorii își puneau lacătul pe ușă și căutau înnebuniți o soluție pentru a-și păstra salariații.
Ce măsuri aduce acum OUG 132/2020?
Masura 1 - Kurzarbeit
Pe perioada stării de urgență/alertă/asediu, angajatorul poate reduce timpul de muncă, iar statul oferă o indemnizație care compensează 75% din orele nelucrate ca urmare a aplicării acestei măsuri.
Indemnizația este suportată de angajator și se achită la data plății salariului aferent lunii respective, urmând a se deconta din bugetul asigurărilor pentru șomaj după îndeplinirea de către angajator a obligațiilor declarative și de plată aferente salariilor.
În situația în care angajatorul nu recuperează indemnizația acordată acesta nu o poate recupera de la salariat.
Indemnizația reprezintă venit de natură salarială și este supusă impozitării și plății contribuțiilor sociale.
Până aici sună bine, dar se impun și urmatoarele condiții:
Angajatorul poate reduce timpul de lucru cu maxim 50% față de timpul prevăzut în contractul de muncă, cu informarea și consultarea angajaților. Angajatul primește 87,5% din brut și muncește jumătate din timp.
Reducerea timpului de lucru trebuie justificată de reducerea cifrei de afaceri aferentă lunii anterioare aplicării măsurii cu minim 10% față de luna similară a anului precedent.
Timpul de lucru poate fi redus pentru o perioadă de cel puțin 5 zile lucrătoare consecutive.
Măsura se aplică doar dacă vizează minim 10% din salariați.
Acesta măsură se aplică și în Germania sub denumirea de Kurzarbeit.
Măsura 2 - zilieri
Pentru zilierii care au avut întreruptă activitatea ca urmare a efectelor coronavirusului, pentru o perioadă de 3 luni, la alegerea beneficiarului de lucrări, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2020, se acordă de la bugetul de stat o sumă reprezentând 35% din remunerația cuvenită zilei de muncă.
Măsura 3 - sezonieri
Se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj 41,5% din salariul acordat angajaților care au încheiate contracte de muncă pe perioadă determinată de maxim 3 luni .
Este vorba despre 41,5% din salariul aferent zilelor lucrate, pentru 8 ore/zi, dar nu mai mult de 41,5% din câștigul salarial mediu brut ,adică nu mai mult de 2.253 lei.
Măsura se aplică până la 31.12.2020.
Măsura 4 - telesalariați
Pentru angajații care au lucrat în regim de telemuncă, cel puțin 15 zile lucrătoare, în perioada stării de urgență, se acordă angajatorilor pentru fiecare telesalariat un sprijin financiar în valoare de 2.500 lei în scopul achiziționării de pachete de bunuri și servicii tehnologice necesare desfășurării activității în regim de telemuncă. Suma se acordă în ordinea depunerii solicitărilor, până la 31 decembrie, în limita fondurilor alocate, iar achiziția echipamentelor trebuie justificată cu documente.
Nu ai avut atunci echipamente pentru a-ți trimite salariații să lucreze în regim de telemuncă, nu ai putut să faci efortul financiar pentru a achiziționa echipamentele necesare în situația plină de incertitudine generată de Covid ? - ghinionul tău ! - Statul nu se gândește la micul antreprenor, nu îl încurajează să se adapteze situațiilor ce vor urma, el urmărește în Revisal câți telesalariați s-au înregistrat în perioada situației de urgență (foarte puțini) și acordă sprijin celor care nu au avut sau nu mai au nevoie de el. De ce nu se aplică această măsură și pentru telesalariații ce lucrează sau urmează să lucreze pe perioada starii de alertă? Tu, statul român, imi dai acum după atâta vreme bani să îmi cumpăr laptop când eu deja mi-am achiziționat acum 5 luni ? Ce pot face cu incă unul acum ? Normal ar fi trebuit acceptate la decontarea sumei de 2500 lei si facturile de echipamente achiziționate în perioada situației de urgență. Așteptăm clarificări privitoare la acest aspect.
Komentarai