• de Mihaela Arsene - expert contabil

TVA: platitor sau neplatitor?


Pentru a raspunde la aceasta intrebare trebuie sa analizam urmatoarele aspecte, inclusiv relațiile dintre ele: Domeniul de activitate – Structura costurilor – Profilul clientilor


Domeniul de activitate: Structura costurilor si profilul clientilor sunt influentate de activitatea pe care o desfasuram: prestari servicii, comert sau activitati combinate (servicii / comisioane + comert, manopera + materiale, etc..)


Structura costurilor: Pentru a putea presta un serviciu sau pentru a obtine / achizitiona produsul pe care intentionam sa il comercializam suntem nevoiti sa efectuam anumite cheltuieli ce vor intra in costul de productie / achizitie. Trebuie sa analizam daca acestea contin TVA .


Profilul clientilor: Este un alt element care poate influenta analiza, putem avea beneficiari persoane fizice (vanzari catre populatie), intreprinderi mici (societati neplatitoare de TVA) sau firme platitoare de TVA.


  • PRESTEZ SERVICII - De obicei, costurile mele nu contin TVA sau ponderea celor care nu contin TVA este semnificativa, de exemplu: costurile salariale sau serviciile achizitionate de la societati neplatitoare de TVA. In aceasta situatie este foarte avantajos sa fiu neplatitor de TVA, deoarece pot veni pe piata cu un pret / tarif competitiv.

Daca beneficiarii mei sunt persoane fizice sau societati neplatitore de TVA oferta mea va fi pentru ei mai avantajoasa decat cea prezentata de o societate platitoare de TVA, al carei pret va contine si TVA.

Daca beneficiarii mei sunt societati platitoare de TVA, oferta mea va putea concura cu cea prezentata de o societate platitoare de TVA, in conditiile in care practicam marje de profit asemanatoare, pentru beneficiar TVA-ul nefiind relevant in luarea deciziei de achizitie.


De exemplu :

A - vanzator (neplatitor de TVA ) vine cu un pret de 1000 lei,

B - vanzator (platitor TVA) vine cu un pret de 1000 lei +TVA = 190 lei, pentru un serviciu de aceeasi calitate.

Cumparatorul C

  • poate achizitiona de la A , avand astfel o cheltuiala cu serviciile de 1000 lei si achitand lui A tot 1000 lei

  • poate achizitiona de la B si va avea o cheltuiala cu serviciile de 1000 lei, dar va plati lui B 1190 de lei, inclusiv valoarea TVA 190 lei , valoare pe care o va deduce in decontul de TVA (deci 190 lei vor fi blocati intre momentul achizitiei si data decontului de TVA).

Dupa cum observam cumparatorul ar fi mai avantajat daca ar achizitiona serviciile de la A , el nu va plati in momentul achizitiei contravaloarea TVA (neavand deci, ce sa isi deduca in decontul de TVA), dar va putea rula in continuare in activitatea sa suma 190 lei.



  • AM UN MIC MAGAZIN – Vand bunuri catre persoane fizice (populatie), pe care le achizitionez, de obicei, de la societati platitoare de TVA. Deci, costurile mele de achizitie contin TVA. Voi adauga un adaos comercial si voi obtine un pret de vanzare, care va fi afisat pe raft. Daca sunt neplatitor de TVA pretul meu va fi concurential cu preturile practicate de magazinele platitoare de TVA, ce activeaza pe aceeasi piata. Deci si in aceasta situatie este mai avantajos sa fiu neplatitor de TVA.


De exemplu:

A (neplatitor de TVA) achizitioneaza produsul (x) cu 100 lei + TVA 9 lei (costul de achizitie fiind de 109 lei), adauga 50 lei adaos comercial si obtine un pret de raft de 159 lei (109+50).

B (platitor de TVA) ) achizitioneaza produsul (x) cu 100 lei + TVA 9 lei (cost de achizitie fiind de 100 lei , TVA dedus 9 lei), adauga 50 lei adaos comercial si obtine un pret de raft de 163,5 lei [pret fara TVA 150 lei (100+50)+ TVA colectata 13.5 lei (9%*150)].

Cumparatorul C , persoana fizica, este intresat sa cumpere de la cel care ofera cel mai mic pret cu TVA inclus, adica de la neplatitorul de TVA.


  • FAC COMERT – iar principalii mei beneficiari sunt societati platitoare de TVA. De obicei, achizitiile mele contin TVA. Daca sunt neplatitor de TVA nu pot concura pe piata cu preturile practicate de magazinele platitoare de TVA. Deci in aceasta situatie este mai avantajos sa fiu platitor de TVA.


De exemplu:

A (neplatitor de TVA) achizitioneaza produsul x cu 100 lei + TVA 9 lei (costul de achizitie fiind de 109 lei), adauga 50 lei adaos comercial si face o oferta de 159 lei -pret fara TVA.

B (platitor de TVA) ) achizitioneaza produsul x cu 100 lei + TVA 9 lei (cost de achizitie fiind de 100 lei , TVA dedus 9 lei), adauga 50 lei adaos comercial si vine cu o oferta de pret de 150 lei fara TVA + TVA 13.5 lei.

Cumparatorul C va fi interesat sa achizitioneze produsul cu pretul cel mai mic, respectiv cel prezentat de societatea platitoare de TVA de 150 lei


  • DESFASOR ACTIVITATI COMBINATE: Pentru a afla daca este sau nu convenabil sa fiu platitor de TVA, trebuie sa analizez fiecare activitate in parte, urmarind ponderea acesteia in totalul activitatilor desfasurate.


251 views